[articol de Oana Boca Stănescu]

 

╰┈➤ De la mostre de traducere și achiziția drepturilor până la susținerea eforturilor de promovare, noua platformă europeană fwd oferă sprijin financiar în mai multe etape ale drumului unei cărți către cititorii din alte țări.

Suntem pe Bookindustry, „în bulă”, așa că putem porni de la o realitate pe care o cunoaștem cu toții: ecuația din spatele traducerii de proză contemporană nu e tocmai simplă. Costurile sunt ridicate, recuperarea investiției e greu de anticipat, iar interesul pentru un autor într-o altă limbă nu se concretizează întotdeauna într-o carte publicată. Cu atât mai puțin într-o poveste de succes în vânzări. În oglindă, aceeași realitate îi privește și pe scriitorii români, ale căror cărți au nevoie de traducători, editori interesați și resursele necesare pentru a ajunge la cititorii din alte spații lingvistice.

Dincolo de drepturile de autor, traducere și redactare, publicarea în străinătate presupune un întreg lanț de decizii, cheltuieli și eforturi de promovare. Pentru editori, mai ales pentru cei care lucrează cu autori din spații lingvistice cu circulație restrânsă, fiecare proiect implică un risc greu de cuantificat. De aceea, circulația internațională a literaturii nu poate depinde doar de inițiativa și resursele editorilor și agenților. Sunt esențiale rețelele profesionale, parteneriatele și mecanismele de finanțare care pot transforma interesul pentru o carte într-un proiect concret de traducere și publicare.

Despre unul dintre traseele prin care cărțile ajung dintr-o limbă în alta voi povesti în acest material. Despre rețeaua Traduki am mai scris, inclusiv cu prilejul împlinirii a zece ani de activitate în România, în 2018. Programul CELA (Connecting Emerging Literary Artists) este însă o inițiativă mai recentă pe harta culturală europeană, despre care cred că merită să povestim mai des. Iar lansarea recentă a platformei fwd ne oferă un bun prilej de a privi împreună aceste inițiative și de a înțelege cum se completează două direcții esențiale: formarea profesională a noilor generații de scriitori și traducători, pe de o parte, și sprijinirea concretă a cărților lor pentru a ajunge pe piețe internaționale, pe de alta.

 

De la formare profesională la circulația internațională a cărților

fwd este o platformă europeană cofinanțată prin programul Europa Creativă, care continuă experiența CELA și mută accentul spre condițiile concrete ale circulației literare. Dacă CELA a pus în centrul activității sale dezvoltarea profesională a scriitorilor și traducătorilor emergenți, fwd își propune să devină o punte de legătură între profesioniștii europeni aflați la început de drum și o nouă generație de cititori.

Concepută ca un hub centralizat de informații, platforma facilitează întâlnirea dintre profesioniștii din rețea și potențialii parteneri editoriali de pe piețele internaționale.

Platforma reunește 15 organizații din 13 țări și este coordonată de International Literature House Wintertuin, din Nijmegen, Olanda. Printre membrii rețelei se numără și Asociația Editorilor din România (AER).

Unul dintre aspectele cele mai importante ale inițiativei este felul în care a fost gândit sprijinul: nu pentru un singur moment din viața unei cărți, ci pentru mai multe etape ale drumului său internațional. fwd a construit un sistem de granturi care însoțește acest parcurs, de la prezentarea unei cărți în fața unui posibil editor până la traducere, publicare și promovare.

Miza nu este doar acoperirea unei părți din costurile unei ediții, ci și reducerea obstacolelor care pot apărea între descoperirea unui autor și apariția cărții sale într-o altă limbă. Pentru literatura provenită din spații lingvistice mai puțin reprezentate pe piața internațională, un asemenea sprijin poate face diferența dintre un proiect care rămâne la stadiul de intenție și unul care ajunge efectiv la cititori.

Pentru editori, un detaliu esențial conturează criteriile de eligibilitate pentru aceste granturi: apartenența la comunitatea CELA / fwd. Atât scriitorii ale căror titluri recente figurează pe listele de recomandări fwd, cât și traducătorii eligibili pentru aceste granturi fac parte din rețeaua de profesioniști care au participat la una dintre cele trei ediții ale programului desfășurate până în prezent. Este o comunitate consolidată prin experiențe comune, ateliere de specializare și oportunități de dezvoltare profesională, care facilitează dialogul și colaborarea cu piața internațională.

 

Redau în continuare, pe mici subcapitole, arhitectura tipurilor de granturi care pot fi accesate prin intermediul fwd.

╰┈➤ Fonduri pentru a convinge editorul – Pitching Grants

Înainte să cumpere drepturile de traducere, un editor trebuie să poată evalua cartea. Pentru un roman scris într-o limbă pe care nu o cunoaște, o recomandare generală nu este întotdeauna suficientă. Are nevoie de o mostră tradusă bine, de un argument editorial convingător și de cineva care să poată explica de ce acel text ar putea interesa cititorii săi.

Doar că mostrele de traducere costă. Aici găsim și o parte din răspunsul la întrebarea „de ce nu avem mai mulți agenți literari români care să se ocupe cu vânzarea de copyrighturi pentru cărțile românești în afara granițelor țării?” – pentru că este un efort care costă, iar cel care investește nu știe dacă își va recupera vreodată banii.

De aceea, una dintre piesele importante ale mecanismului fwd este Pitching Grants, în valoare de până la 1.400 de euro, destinate traducătorilor selectați. Grantul acoperă activități precum traducerea unui fragment de aproximativ 2.000 de cuvinte, revizia profesională a mostrei și pregătirea unei propuneri editoriale, cu sprijinul unui consultant literar. Sunt prevăzute și activități de prezentare a cărții în cadrul unor întâlniri profesionale.

Traducătorul nu mai este privit doar ca intermediar lingvistic, ci devine unul dintre profesioniștii care pot deschide drumul unei cărți spre o altă piață: citește, selectează, traduce, argumentează și caută editorul potrivit. Este o muncă de descoperire și de mediere culturală, dar și una cu o miză comercială foarte concretă.

Primul apel pentru aceste granturi s-a încheiat în iunie 2026, iar un nou apel este prevăzut pentru 2027.

 

╰┈➤ 2.000 de euro pentru primul pas spre publicare – Kickstarting Grants

O mostră reușită poate stârni interesul unui editor, dar următoarea decizie presupune un angajament financiar. Aici intervine Kickstarting Grants, în valoare de 2.000 de euro, pentru editurile care achiziționează drepturile de traducere ale unui titlu din lista fwd și îndeplinesc condițiile programului.

Apelul pentru edituri are ca termen-limită data de 1 martie 2027. Pentru 2027 sunt prevăzute maximum 25 de asemenea granturi la nivel european. Sprijinul poate acoperi cheltuieli din etapa inițială a proiectului editorial, între care drepturile, traducerea și revizia textului. Nu finanțează automat întreaga ediție și nici nu elimină riscul comercial, dar poate face mai ușor de luat decizia de a publica o carte pe care o editură ar fi ezitat să o preia.

Pentru o editură, diferența poate fi importantă. În loc să suporte singură toate costurile de început, are la dispoziție un sprijin dedicat tocmai acestei etape. Pentru o literatură care ajunge mai rar în traducere, orice reducere a pragului financiar poate conta.

 

╰┈➤ Bani pentru promovarea cărților traduse – Promotion Grants

Publicarea nu înseamnă însă că drumul s-a încheiat. Un titlu tradus poate rămâne aproape invizibil dacă nu beneficiază de promovare, dacă nu ajunge în librării sau dacă nu reușește să intre în atenția criticilor și a cititorilor din țara de destinație. De aceea, fwd include și Promotion Grants, de până la 3.000 de euro, destinate editurilor care publică titluri selectate pentru lista scurtă a platformei.

Lista scurtă, care urmează să fie anunțată în iunie 2027, va include cărți ale căror drepturi au fost achiziționate de edituri din mai multe țări participante. Cu alte cuvinte, selecția ia în calcul și interesul editorial manifestat în mai multe piețe, nu doar potențialul unui titlu evaluat în abstract.

Grantul poate susține campanii de promovare, materiale dedicate cărții, conținut online și activități care îi cresc vizibilitatea. Există și o condiție relevantă pentru profesia de traducător: numele acestuia trebuie menționat pe coperta ediției. E un detaliu care merită remarcat într-o industrie în care traducătorii sunt esențiali pentru existența cărților traduse, dar nu beneficiază întotdeauna de aceeași vizibilitate ca autorii.

 

╰┈➤ Finanțare pentru întâlnirea cu cititorii – turnee literare și evenimente

Programul prevede și granturi de până la 2.000 de euro pentru turnee literare. Acestea pot acoperi onorariile, transportul și cazarea atât pentru autor, cât și pentru traducător, în cadrul unor evenimente organizate împreună cu festivaluri, târguri de carte și librării partenere.

Prezența ambilor „actori” la astfel de întâlniri contează: traducătorul poate vorbi despre alegerile și dificultățile textului, iar cititorii au ocazia să descopere nu doar cartea, ci și munca prin care aceasta a devenit accesibilă într-o altă limbă.

În paralel, programul oferă granturi de mobilitate pentru scriitori, traducători și profesioniști din industria cărții, pentru participarea la evenimente literare și întâlniri de lucru internaționale. Iar în 2028, cărțile selectate și edițiile lor internaționale urmează să fie prezentate împreună la Târgul de carte de la Frankfurt.

Privite împreună, aceste instrumente conturează un traseu de sprijin care nu se oprește la traducerea unei cărți, ci urmărește și publicarea, promovarea și întâlnirea ei cu cititorii. Ce poate însemna un asemenea mecanism pentru profesioniștii și autorii din România?

 

Ce înseamnă toate acestea pentru România?

Pentru editurile românești, fwd poate însemna acces mai ușor la cărți din alte piețe lingvistice și un sprijin financiar pentru a le publica în traducere. Pentru autorii români, poate însemna mai multe ocazii de a fi descoperiți de editori din străinătate.

Un exemplu concret este romanul Tăcerea vine prima, de Ioana Maria Stăncescu, inclus în lista de titluri pentru care traducătorii pot pregăti propuneri editoriale. Prezența sa în selecție ilustrează modul în care rețeaua construită în jurul CELA și continuată prin fwd poate crea punți între literatura română și alte piețe editoriale.

Pentru traducători, inițiativa face mai vizibile mecanismele prin care se distribuie puterea în câmpul literar, în sensul descris de Bourdieu: selecția editorială, legitimarea culturală și promovarea influențează ce literaturi ajung să fie publicate și recunoscute.

Pentru cititori, miza este accesul la opere și voci literare a căror circulație depinde nu doar de valoarea lor, ci și de raporturile de putere care determină ce ajunge să fie publicat, promovat și recunoscut.

Desigur, deciziile editoriale finale rămân dependente de planurile fiecărei edituri, de resursele sale interne și de publicul căruia i se adresează. Dar tocmai de aceea am simțit nevoia să scriu acest text: îmi doresc ca editorii noștri să afle în detaliu cum funcționează acest program și, dacă decid că este de interes pentru ei – sper că da! –, să poată folosi concret instrumentele logistice și financiare pe care platforma fwd le pune la dispoziție.

Este un efort simetric pe care îl fac, în acest moment, și colegii mei – consultanții literari din celelalte țări partenere –, care informează editorii de pe piețele lor locale. Sperăm ca această dublă deschidere, sincronizată la nivel european, să le permită tot mai multor autori români contemporani de valoare să depășească bariera lingvistică și să apară în traducere pe piețele externe, susținuți de bugete solide de promovare.

 

În loc de concluzie

În lumea cărții, reflectoarele se aprind, de regulă, la lansări și la târguri. Dar până acolo drumul e mai lung: există mostre de traducere, negocieri, bugete și decizii editoriale, eforturi fără de care o carte nu poate ajunge prea departe. Pe acest traseu mai puțin vizibil încearcă proiectul fwd să schimbe ceva.

Nu putem decât să-i ținem pumnii strânși. Succesul acestui demers ar însemna nu doar mai multe cărți traduse și publicate, ci și noi oportunități pentru întreaga comunitate editorială europeană, inclusiv pentru autorii, traducătorii, editorii și agenții literari din România.

 

Mai multe detalii: https://www.cela-europe.com/fwd/#fwd-for-publishers